Simplicitatea extremelor

**Ronin** Sam Noi 06, 2010 11:31 pm

Simplicitatea extremelor

Mesaj florin la data de Lun Iul 19, 2010 6:54 pm
Echivalarea continutului individual e determinata doar in interiorul propiilor distante. Experienta limitei construieste doar atunci cand ai sacrificat aproape totul si esti pregatit pentru putinul care a mai ramas. Toate experientele sub linia acestui aranjament sunt mai degraba indiferente- predomina intamplarea…
Doar luciditatea asigura un oarecare echilibru si implicit sansa de a ponderara eventualele "insuficiente". Automatismele si in acelasi timp uzura derularii programelor de urgenta dispun efortutul necesar acestui angajament. Exista un program de calcul anticipativ. Ruperile de ritm si eventual prelungirea urgentei pot fi intuite, insa nu fixate in jurul propiilor convenabilitati.
Ramai “impregnate” de “concesiile” acestui gen de expunere. Recuperarea distantelor necesita "izolare" si timp.
Daca ai ramas in picioare exista speranta. Pastrezi ceva si uiti altceva. Te reasezi, oricat ai fi de zdruncinat.
Continuitatea e desfasfasurata si sustinuta prin reconversie si regenerare, chiar in interiorul aceliasi “linii”- spre exemplu zia in care iti reambraci chimonoul. Esti curat, ai iesit din toate umbrele, si penitentele. Tia-i recapatat fiecare distanta si ai castigat o noua putere de a sustine “intimitatea spatiilor deschise”.
Daca nu ti sa frant spiritual, atunci esti bine. Nimic nu e iremediabil. Abia in miezul acestor duritati pastrezi, realiniezi, destructurezi... Puterea de a riposta se construieste uzand de mijloacele specifice acestor subterfugiilor si tergiversari. Castigi timp: se pot crea oportunitati- sanse…
Daca ti sa frant spiritual, e putin probil sa mai renasti….
Ce urneaza atunci cand desi ai confruntat deschis linia rezistentei adverse si aparent nu urmeaza sa se schimbe nimic? Nu e atat de important. Datoriile tale dispar. Te-ai achitat. Esti liber si nu determinat, chiar respectand liniile de rezistenta. Pregatit pentru prima sansa de a rupe echilibrul acestei presiuni. Atacul se retrage. Esti asezat in proximitatea ultimei linii, indiferent de incercare. Efortul nu e nici zadarnic si nici gratuit. Nu exista o ordine a candidatilor la evadare…
Suntem legati in jurul "fantanilor". Chiar confruntand, atunci cand nu ai “ucis”, limita e traversata prin subtilitatea “transcederii”. Societatea a “scuns” forta bruta. Echilibrele sunt acum de o cu totul alta natura, insa aceiasi baza le leaga… Lumea se imparte intre “credinciosi” si “necredinciosi”. Adevaratii “credinciosi” sunt aceia ai “dreptei credinte”!
Nu esti santajabil. In cazul tau se aproximeaza cu alte unitati de masura…